Poveste de iarna

Este Ajunul Craciunului. Totul in jur este acoperit cu o patura alba,imaculata si pufoasa de zapada.Bradul este impodobit,iar darurile sunt impachetate.Il astept cu nerabdare pe Mos Crciun. Mama pregateste tot felul de gustari minunate,iar eu privesc la geamul inghetat sa vad stralucitorii fulgi de nea. pe strazi,colindele rasuna,iar totul in jur arata ca-n povesti.Eu,impreuna cu familia mea, stam langa brad, mancand gustari si povestind. La noi acasa , tatal meu ma ajuta la impodobitul bradului,mama pregateste masa, matusa si unchiul se ocupa de cumparaturi,iar bunicii mei se ocupa cu decorarea casei.Craciunul este acea sarbatoare , atunci cand esti aproape de cei dragi.La noi in familie nu numai ca primim ci si daruim cadouri…. Pentru mine, Craciunul este o sarbatoare in familie ,iar impodobirea bradului si cadourile, fac pate din farmecul ei.Un lucru mai frumos decat,POVESTE DE CRACIUN,, in familia mea nu exista. Asa este CRACIUNUL la mine acasa si asa va fi mereu…!!!…

Compunere trimisa de Adelina Elena.

Posted in Compuneriwith 31 Comments →

Prima iubire a unei fete..

Am renuntat…
In fiecare zi ,plec trista de la scoala ,iar inainte sa traversez,ma uit inapoi.Astept…dar,nimic.Nu ai venit ,nu esti tu!
Te astept in fiecare zi sa vii,sa-mi spui ca ma iubesti la fel de mult cum te iubesc eu.Te voi astepta mereu!In fiecare zi in care te astept sa mergem impreuna dar tu plecasei de mult…Fiecare zi in care alerg la tine si cand ajung in spatele tau incerc sa-ti vorbesc dar buzele mi se lipesc  ca si cum as fi muta…
Dar vreau sa te intreb: De ce alegi sa fii indiferent?De ce te joci cu iubirea mea?Pentru ca atunci cand tu faci un pas ,eu te intorc inapoi nestiind ca e cea mai  mare greseala?Pentru ca mi-e frica sa vin sa te imbratisez si sa-ti spun ca te iubesc din cauza lumii din jurul nostru?(desi mereu voi regreta ca nu am facut-o).Pentru ca atunci cand vreau sa-ti vorbesc ,nu-mi gasesc cuvintele si ma ascund in spatele minciunilor ,pentru a-ti putea macar spune ceva ,fara a ma balbai?
Poate…dar daca m-ai iubi cu adevarat ai intelege !Sau nu?
Nu stiu ce sa mai cred !Asa ca azi am renuntat !Am renuntat in a mai crede ca mai putea iubi! Am renuntat la tot ce e legat de tine ,de noi!Am renuntat la tine!
De azi  ,nu ma mai uit inapoi!

Compunere trimisa de Andreea.

Posted in Compuneriwith 5 Comments →

Vrajitoarea Jamba 2

Legenda Antivirusului
(Vrajitoarea Jamba 2)

Dupa opt ani decand Clara era disparuta in lumea cires,ea a aflat ca mai are o sora.Ea implinea noua ani.Parintii ei i-au luat de ziua ei un computer.Din greseala,a luat u virus.Pe vremea aceea nu existau antivirusuri,si nu stia ce sa mai faca.
Intr-o zi,apare Clara.
-Hei surioara!
-Ce?Io nam o sora!Tu ce mai esti?
-Sunt Vrajitoarea Clara
-Hei,Hallowenul a fost acu cinci luni!
-Nu-s imbracata de Hallowen desteapto!
Clara se infurie tare.
-Am venit sa te scap de virus!
-Aha si cum o vei face?
-Simplu!:))
Clara facu o vraja,apoi disparuse.Dintr-o data in jurul surorii Clarei apare o lumuna.Computerul o inghitea.
-Ce se intampla?
Sora Clarei s-a transformat intr-un antivirus.De atunci au aparut antivirusurile in lume.

Compunere trimisa de Pirnevan Casandra .

Posted in Compuneriwith 1 Comment →

Iarna de Viorel

Iata! A sosit din nou anotimpul rece. Ce trist! Parca mai ieri alegam dupa fluturii gingasi si multicolori si parka ma lasam invaluita de adierea calda a vantului pe acele calduri toride. Si parca doar acum cateva clipe incepuse scoala si mergeam prin parcul cu castani si vedeam frunzele cazand si vedeam cum trece timpul.

Dar acum? Atmosfera e cu totul alta. Defapt ar fi trebuit sa fie. Visam ca va fi o iarna lunga. Foarte lungaÂ…Asa cum fusese anul trecut..

A fost o iarna grea, dar frumoasa. Parca inca mai simt mirosul de ger proaspat si scartaitul omatului sub picioare. Fulgii parca se jucau in zborul lor zglobiu. Copacii dantelati parca dansau si ei in zborul leganat al diminetii reci de iarna. Era un peisaj de vis. Cristale sclipitoare parca iti luau ochii in jocul lor vesel si zburdalnic. Eram si noi intr-o zi cu saniuta. Fusese o noapte lunga si a nins mult. As fi vrut sa ninga si azi tot asa. Se facuse un omat mare cat casa. Campul era acoperit cu margaritare sclitoare. Eu, Marcela si Marian ne-am gandit sa iesim sa ne imbujoram putin. Desi era putin ger, ne-am luat saniutele si am pornit pe derdelus. Acolo mai erau multi copii veseli, imbujorati si ei, dar foarte bucurosi. Era minunat. Am facut un om de zapada, am alergat, am patinat pe lacul in care vara trecuta inotam si pescuiam, dar nu ne-am sfiit nici acum; Marian a spart putin ghiata si a pescuit la copca. A prins ceva peste, asa ca ne-am potolit si foamea, si apoi ne-am continuat jocurile.

Ce zi superba a fost atunci. Si au mai fost multe. O luna a tinut asa, dupa care putin timp a mai durat si si-a facut aparitia discul rosu al soarelui. Pe o parte ne bucuram-scapsem de hainele grele si de bocancii incarcati de zapada pe care abia ii mai caram. Dar, pe o parte ne parea rau. Se termina vacanta de Craciun si nu mai aveam cum sa ne jucam. Ne intalneam tot mai rar si eram tot mai tristi. Abia asteptam din nou sa vina iarna.

Compunere trimisa de Viorel.

Posted in Compuneriwith 23 Comments →

Vrajitoarea Jamba

Vrajitoarea Jamba

A fost odata o fata pe nume Clara.Ea traia impreuna cu familia ei.
Intr-o zi cand se plimba prin gradina cu ciresi,Clara se impiedica de o piatra si se lovi de un cires.In pom se deschise o usa.Clara era foarte curioasa sa vada ce este inauntru,asa ca merse pe acea usa.Cum intra,usa de inchise,iar fata ramase inauntru.Pentru ca usa nu se mai deschidea,ea a fost nevoita sa-si continue drumul prin cires.
Tunelul era lung si intunecat,paianjeni si gongi umblau pe acolo.A tot umblat pana a ajuns la o alta usa.Si acea usa era inchisa.Clara s-a gandit putin ce sa faca,si si-a scos agrafa din par si a puso in locul cheii.A reusit sa deschida usa.
Dupa ce a deschis usa,in fata ei s-a aratat un taram magic.La ea vine o catelusa care era prin preajma.
-Ascunde-te,ascunde-te,repede in iarba!zise catelusa
-Ceeeee,vorbesti?
-Nu avem timp de explicatii,ascunde-te!
-Bine!
Clara a vazut pe cer un vulture mare.El sa tot plimbat pe acolo dupa care a plecat.
-Deci care-I treaba?intreba Clara
-Aici exista o vrajitoare rea.
-WOW,priveste la castelul ala…
-Ooooo,san u mergi acolo!
-De ce?
-Acolo locuieste vrajitoarea Jamba.
-Aia cine mai e?
-O vrajitoare malefica,rar cand e sa fie mai buna.
-Asculta,sti cum pot sa ies de aici?
-Da….cred….ammmm…imi pare rau,nu-mi mai amintesc.
-Ahhhh..
-De data asta se pare ca numai Jamba stie.
-Vrajitoarea,dar parca ziceai ca-I rea.
-Nu ai de ales.
Si Clara porni in cautarea Jambei.Castelul era departe,iar seara se lasa peste lumea cires.Clara a avut un vis:
-Clara……Clara……
Clara se trezi inspaimantata.
Fata isi continua drumul catre castel.Ajunsa la castel,primul lucru pe care a pus mana a fost globul de cristal al Jambei.Globul fiind vrajit,a aruncat peste Clara un blestem.Blestemul era de a se intoaarce Cara in lumea cires,pana va deveni ea urmatoarea vrajitoare dupa jamba.
Dintr-un colt al camerei,dintr-un fum purpuriu,apare Jamba.
-Clara……ai venit….
-Ma ajuti te rog sa ajung acasa?
-Hmmmmmhmmmmhmmm!
-Te rogggg!!!
-Bine!
Si Jamba ii arunca matura ei,si ii spuse sa se urce pe ea.Clara a ascultat-o si imediat a fost acasa.Dar blestemul,isi facea efect.Clara tot lai des a mers in lumea cires,pana a ajuns ea vrajitoare peste acel taram.

Compunere trimisa de Pirnevan Casandra .

Posted in Compuneriwith 1 Comment →

O viata mai buna… la scoala

O viata mai buna……LA SCOALA

O ora de mate pe saptamana
Si jumatate sa facem romana
La ore petreceri sa dam
Si san e distram.

Istoria si geografia,
Fizica si chimia,
Muzica si desenul
Iti iroseste creierul

Temele, ce sa mai zic,
Nu sunt bune de nimic
Doar dai banii pe caiete
Sa le-arunci ca pe sosete.

Viata ideala ar fi
Sa facem 3 ore pe zi
Sa avem 5 luni de scoala
Si-n alea sa tragem chiuleala.

Poezie trimisa de Pirnevean Casandra.

Posted in Poeziiwith 8 Comments →

La sanius de Victoria

La sanius
A sosit iarna. Stelute argintii de zapada cad din cer. Pamantul s-a acoperit cu o mantie alba de zapada. Este un peisaj de vis.
Gerul naprasnic nu Ne-a impiedicat pe mine si prietenii mei sa iesim  la sanius. Saniutele  noastre se auzeau scartaimd pri omatul alb ca laptele.
eu si prietenii mei  incercam  sa gasim un morcov, o palarie sau o cratita veche,cativa taciuni negri si doua crengute uscate pentru omul de zapada.Noi eram foarte bucurosi. toti aveam obraji rosii,ca para focului.
Intre timp niste copii care se jucau si ei pe acolo au venit brusc sin eau aruncat zapada pe fata.Toti eram foarte miniati , dar pina la urma am gasit limba comuna  si neam jucat si cu ei , caci si ei erau copii care se distrau.
Asa sa sfirsit aceasta aventura , de care adesea isi amintesc prietenii.

Compunere trimisa de Bunescu Victoria.

Posted in Compuneriwith 2 Comments →

Craciunul – O zi de sarbatoare

Este iarna.Stelutele argintii cad peste pamantul rece,ingropandu-l intr-un praf alb stralucitor.iarna canta colinde,rugand-o pe mandra noapte sa faca un duet pe piesa ,,noapte de vis”.Aceasta ii raspunde:
-Ar trebui sa cantam un cantec de leagan,pentru a adormi oamenii.
-Poate ar trebui sa imi vars haina,deoarece mai este putin si voi pleca.
-Mai bine sa cantam un cantec despre tine……nu voi mai fi la fel fara tine…
-Duetul nostru ar trebui sa fie vesel.
Iarna si noaptea incep a canta.intr-un moment,toate strazile incep sa lumineze cu luminitele pentru craciun,impreuna cu farmecul iernii.lumea privea uimita la un spectacol de artificii.
Brazii din padure priveau la valul de oameni care vin spre ei sa-i impodobeasca cu beteala,luminite,globulete si dulciuri.brazii se uitau unii la altii precum intr-o oglinda.Saracii asculta cantecul iernii si al noptii,incalzindu-se.Oamenii le dau pachete cu mancare si haine si ii invita la ei la masa de craciun.
Acesta este frumusetea craciunului!

Compunere trimisa de Andreea.

Posted in Compuneriwith 9 Comments →

Animalul ranit

A sosit iarna in caleasca ei de cel mai scump argint,trasa de fluturasi,alb imbracata cu o rochie de cea mai fina catifea,pe cap poarta o cununita batuta cu pietre pretioase in forma de stelute de zapada.Copacii parca sunt pudrati cu zahar si lacu-i de oglinda.
Zapada s-a asternut ca o mantie alba.Norii au inceput sa cearna stelute de zapada.Fluturasii de argint zboara pe arile nevazute ale vantului si se joaca prinelea .Iarna a pictat flori de gheata.Casele si-au pus caciula de blana alba.
Eu impreuna cu familia mea am plecat la munte,in excursie,Dupa multe ore de drum am ajuns la locatia dorita.Imediat am despachetat bagajele si am fugit la joaca.Ne-am urcat pe sanie si am urcat coasta.Eu impreuna cu fratele meu ne-am urcat pe sanie si am inceput sa ne dam pe ea.
Dupa acea ne-am urcat putin mai sus de coasta.Langa un brad era un pui de ursoaica inghetat.M-am dus repede si l-am chemat pe padurar.L-am scos pe pui de acolo si l-am adus casa la padurar.El l-a ingrijit,l-a hranit si i-a oferit dragostea bine meritata.
Ce frumos a fost din partea padurarului de ai oferii ajutorul puiutului!

Clasa a IV-a. Izabela .

Posted in Compuneriwith 8 Comments →

Povestea unui fulg de nea

Privind cerul pe care se aduna fulgii usori si albi ca florile de cires,un fulg de nea se opreste in palma.Parea o mica fiinta asemeni unei lebede ce plutea alene spre pamant.Parca-mi cerea cu induiosare sa-i dau drumul,ca apoi sa-i pot afla povestea.
Fulgul de nea fusese candva o picatura de apa ce-si avea locul intr-un nor pufos din inaltul cerului.Curiozitatin  il facuse sa plece intr-o calatorie spre pamant,din care stia ca nu se va mai intoarc.Intr-o zi alaturi de alte picaturi mici porni calatoria spre necunoscut.In drumul lui se intalneste cu Mos Crivat care-l transforma intr-o frumoasa steluta argintie.Fulgul de nea era tare incantat de noua sa infatisare.
Coborand spre pamant vazu o multime de fulgii de nea ce se jucau prin aer ca un roi de fluturi albi,apoi se lasau pe pamantul somnoros.Copii se bucurau de venirea lor si adunandu-i la un loc faceau un bulgaras cu care se jucau.
Intr-o zi zburand ca de obicei din loc in loc,ajunge din intamplare in palma mea moale si calda unde se transforma din nou in ceea ce fusese:o picatura mica de apa.

Compunere trimisa de Burnel Elena Adriana .

Posted in Compuneriwith 103 Comments →

  • You Avatar

Reclame