Prima zapada02.24.10

Se apropia vacanta.Iarna vanise demult si noi asteptam narabdatori prima zapada.
Intr-una din zile,bunicul,venind de afara ne-a spus
-Astazi va ninge!
Nu a trecut mult timp,cand dintr-o data cerul a inceput sa cearna mii de fulgi din inaltimi.
M-am imbracat in graba si am iesit afara.La inceput ningea mai rar si cu fulgi mai mici,apoi din ce in ce veneau tot mai multe stelute argintii.Priveam in sus.Ma orbea dansul acesta ametitor.Pe fata simteam atingerea rece a iernii.Mii de fluturi lucitori se adunau ca sa gateasca pamantul.
Copiii ieseau din case si bucurosi,alergau si intindeau palmele ca sa prinda o farama din aceasta roire argintie.
-Ce gatita e iarna!
Casele ,pomii,gardurile totul va fi alb.De departe razbateau spre noi chlinchete vesele de saniute.Iarna sosise cu adevarat.Si-a trimis mai intai solii primi fulgi de zapada.
Ce mult ii dorisem!

Compunere trimisa de Ioana Maria Campanu.

Tags: ,

Posted in Compuneriwith 4 Comments →

Pe aripi de zapada12.06.09

Iarna.Frumosul anotimp a venit cu alaiul sau de gheta peste orasul meu.
Din cerul instelat micutii nori cern floricele de gheata.Orasul s-a imbracat cu o haina imaculatnta de zapada.
Iarna este fiica cea mai rece a batranului an. Cu trena sa lunga si cu chipul ei gingas ea adduce bucuria copiilor si minunata sarbatoare de Craciun.

Intr-o zi de decembrie am iesit afara sa ma joc impreuna cu prietena mea san e jucam. Afara peisajul era de nedescris. Copacii,imbracati de-acum cu o haina de zapada parca presarati cu sclipiri de argint iti dadeau impresia ca esti intr-o lume de basm. Toti copii erau afara cu saniuta sau faceau oameni de zapada. Siragul de saniute era parca interminabil la sanius.Brazii, impodobiti cu mii de ornamente se gaseau in curtiile oamenilor,iar noaptea luminitele brazilor luminau strazile intunecate.
Oceanul de ninsoare se aseza usor,usor pe asfaltul abia luminat de razele  slabe ale soarelui. Pe patinuar nu mai era nici un loc.
In casele oamenilor mirosul de cozonaci era imbietaor,iar sunetul clopoteilor iti incanta auzul.Magazinele cu jucarii erau pline si pregatite pentru sarbatori.Toata lumea era fericita si implinita de sarbatori.Dar povestile despre zana iarna in casele copiilor erau interminabile.Se zicea ca zana e o fata incredibil de frumoasa cu o rochie de gheata si cu un castel frumos din clestar.
Asa am vazut eu iarna cand am iesit afara cu prietena mea. Seara a venit si minunatul nostrum “vis” de iarna continua in tara lui adica in tara viselor . Am adormit uitandu-ma pe fereastra la luna ce straluce alaturi de alaiul ei de stelute.

O compunere foarte frumoasa trimisa de Rebeca.

Posted in Compuneriwith 14 Comments →

Compunere – Blana de zapada03.02.09

O compunere foarte frumoasa trimisa de Ganea Andreea, Eforie Nord, clasa a VI-a

Blana de zapada

Imi taram pasii in blana de zapada… Ma uitam in jos, diamante pulbere scartaiau sub picioare. Ma uitam in sus, cadeau petale de pe flori sadite in azur. M-am uitat in stanga; pe banca, un om dadea cu mana jos niste roua parca adusa de pe stele, ca o dantela de voal… Pacat! Cum sa prapadesti asemenea bogatii ale naturii?… Ma uit in dreapta… Oameni treceau grabiti prin parc, fara sa se bucure de splendoarea iernii… Niciun zambet… Toti se uitau in jos… Paseau larg si grabit. Eu continui sa ma plimb cu privirea mea iscoditoare… Mi-o rotesc. Ea se opreste, din nou, sus. Un cer gri, intunecat de lacrimi si suspine. Vedeam doar niste margaritare cazand ametite de parfumul tare al tristetii… Care era la ordinea zilei… Chiar nu zambeste nimeni? Pana si Iarna plange, iar lacrimile ei inghetate se incheaga pe leaganele prea reci pentru bietii copii. Doar viscolul se dadea, ametit, in ele… Le chinuia, caci ele zburau incolo si-ncoace, gata sa se rupa, bietele de ele…
Imi continui trista plimbare. Nimic neobisnuit: lumea trista, plictisita, grabita, cu sacosi sau genti in mana, uitandu-se necontenit la ceas.
Stai! Parca aud un chiot! Mai multe! Erau niste copii ce radeau! Se bateau cu zapada! Parca de-asupra lor, fulgii cadeau mai lin. Un omulet de cristal, mic si gras, ii supraveghea zambitor. Ma uit din nou in sus si vad cum raze de cristal incearca sa se strecoare prin plumb. Zambesc :) . Vreau sa ma alatur veseliei lor.

Tags: ,

Posted in Compuneriwith 6 Comments →

Compunere – Gandul unui fulg de nea02.17.09

Denisa din Severin, clasa a V-a ne-a trimis o compunere foarte frumoasa:

Gandul unui fulg de nea

“A fost odata, pe vremuri indepartate o iarna grea.In jur parca totul era din zahar.Casele nu se mai vedeau sub troiene.Oamenii abia mergeau prin zapada de un metru.Fulgii parca prindeau viata in venirea lor pe pamant.Atunci cand Craiasa zapezii i-a dat viata unui fulg de omat el a jurat sa ii povesteasca tot ce v-a vedea in drumulsau spre pamant.El a vazut dealuri,campii,munti,cel mai mare turn din Franta’Turnul Eiffel”,temple,piramide,muzee,case,scoli si tot ce este fumos pe pamant.Atunci cand a aterizat o fetita la luat in mana si la stans pana nu a mai putut saracul de el nu a mai putut dar pana sa moara el si-a adus aminte de proomisiunea pe care o facuse Craiesii Zapezii acea de a-i promite tot ce va vedea in drumul sau pe pamat,iar dupa cinci minute a murit.Cand Regina tuturor Craieselor a aflat inima ei se facuse cat un purice deoarece ea ii dadude o magie speciala cu care se putea salva pe el insusi.”

Tags: , ,

Posted in Compuneriwith 35 Comments →

  • You Avatar