Compuneri

Fragmente/ Expresii /Idei –despre toamna

Este toamna. Frunzele copacilor sunt galbene, uscate. Fructele aurii, parfumate si gustoase ajung in camarile bunicilor. Toamna le aseaza pe rafturi plina de bucurie.       Bunicii nostri fac dulceturi din mere, pere si gutui, iar din struguri fac must sau vinuri. Nepoti lor ajuta bunicii la strangerea fructelor. Bunicul ii roaga pe Cornelia si Alexander sa culeaga strugurii si gutuile din livada.        Gutuile cu puf galben ca de pui si cu parfumul lor ametitor colinda prin livada.          Struguri colorati nu mai au rabdare si asteapta sa fie zdrobiti de gospodari.        Merele aurii, rosiatice, verzui sunt adorate de copiii.         Bogatiile toamne trebuie sa fie aprieciate.

a sosit toamana cu multe frunze de diferite culori si forme.pasarelele sunt pe cale sa plece in tarile calde. fara pasarile noastre cuiburile vor ramane pustii.

O zana cu rochie din frunze ruginii a sosit.Este toamna.Vacanta a zburat ca un stol de randunele.

Zilele calde s-au dus iar soarele nu mai incalzeste asa de tare. Pe cer putem observa pasari care vaslesc in inaltimi spre tarile calde printre norii plumburii.

Voua va place toamna?

 

Culorile toamnei au un aspect aparte ,deoarece nu toate frunzele au aceleași culori. Culorile toamnei apar atunci când vara si căldură trec si vine toamna și frigul ei care ajuta frunzele sa își schimbe culoarea si sa cada. Toamna este anotimpul in care zilele devin din ce in ce mai scurte si mai răcoroase,noptime devin din ce in ce mai lungi si mai friguroase. Toamna se mai numește si anotimpul schimbarii , deoarece totul se schimba când vine toamna. Atunci când frunzele își schimba culoarea si cad înseamnă ca a venit toamna. Toamna este un anotimp plin de culori si farmec. Frunzele pot cădea pe zi ce trece , pana la venirea iernii toți copacii rămân fara frunze frumos colorate. Toamna toate culorile sunt închise la culoare.

 

 

Este o zi posomorita de toamna.

Pe strazile noastre niciun om nu indrazneste sa dea piept cu ploaia rece de tomna. Alungati de vremea rea, oamenii stau in casele lor calduroase , privesc pe geamuri vremea rea de afara .   Stropii mici de apa cad si cad din ceruri . Parca ar fi in ceruri un ocean. Pe strada vezi vezi numai biltoace de apa . din unde-n unde mai vezi si cite o masina si cite un om cu o umbrela . Pasarile sunt sgribulite ,oamenii tristi deoare ce nu pot merge la munca.Cel ce poate rezista la apa este arborele chiar daca are frunze aurii .Natura ,viile ,livezile si lanurile sunt cele mai bucuroase de ploaie .

Asa este o zi posomorita pentru mine!

Toamna în pădure

Sunt în pădure cu părinţii mei.Aici totul este minunat.

Am plecat să adun lemne pentru foc. Lângă un copac eu întâlnesc o rândunică care este rănită la aripă. O duc la cort şi acolo o îngrijesc.Îi pun un bandaj la aripă, iar apoi îi dau nişte firimituri de pâine. După aceea mâncăm şi ne culcăm. A doua zi dimineaţa ne îmbrăcăm şi plecăm acasă.Rândunica şi-a revenit şi a plecat la cuibul ei.

A fost foarte frumos în pădure.

Este toamna.Soarele mangaie pamantul.Razele lui sunt din ce in ce mai palide si mai putin calduroase. Iarba se ingalbeneste.Peste coroanele copacilor adie vantul scuturand frunzele multicolore oferind pamantului un covor pufos.Animalele se grabesc sa-si adune provizii pt toamna.Pasarile calatoare pleaca vaslind in inaltimi pe cerul senin,lasand cuiburile si locurile lor pustii.Copiii isi i-au ramas bun de la vacanta si merg la scoala.Pomii fructiferi se scutura din cauza frigului de afara.Fructele aurii gustoase frumos mirositoare ajung in camara.Toamna este un anotimp imbelsugat si plina de culoare.

In racoarea diminetii,padurea parea de arama,poleita de razele timide ale soarelui. Pe pamantul amortit cad miresme stinse si frunze vestejite . Vantul adie usor prin livezi,imprastiind arome dulci si amarui. Se simte parfumul imbietor al fructelor coapte . Copacii si-au pierdut podoaba,iar frunzisul ruginiu este asezat in tot codrul . Fiecare frunza imi sopteste fericire . Linistea se inabusa in sunetul cristalin al raului. In curand nu se va mai auzi nici zumzetul insectelor .

A sosit toamna , cu nouri plingaciosi , frunze ruginii si cu veseli copiii . Toamna asta ne – a adus un belsug bogat din fructe si legume ca toti erau bucurosii sa – le adune . Ploua incet ,domol , agale . Peste sat nu vine o ploaie oarecare ci ca o binecuvintare cereasca . Pasarile stau zgribulite sub stresina calda .Iar stropii cad mascati si blinzi pe pamintul Moldovei . O zii intreaga a tot turnat iar oamenii se tot mitau de atita frumusete si prospetime a Domnului . O! tablou fantastic!!!…

 

O zi comună şi plictisitoare, numai bună pentru a hoinări cu mintea prin trecut şi prezent. Stau în faţa ferestrei şi privesc pe fereastră la pomii rămaşi golaşi şi neajutoraţi. Ştiindu-i astă primăvară verzi, nu pot să nu mă întreb de ce nu-şi pot păstra culoarea frunzei şi tinereţea pură. În loc de răspuns, urechile-mi percep un foşnet de frunze uscate. Gândul completează restul răspunsului: e legea firii. Unii se nasc, trăiesc şi gustă din bucuriile vieţii, iar alţii în loc de bucurie au doar speranţă. Aceştia din urmă îşi fac bagajele şi se îndreaptă spre noi orizonturi, ascunse de ochii lumii.

O rază ruşinoasă de soare, răsărită de după nori, mă aduce cu mintea în prezent. Îmi mângâie faţa blândă şi imediat simt admiraţie faţă de creaţia naturii. Un zâmbet discret îmi încolţeşte în colţul gurii, iar ochii sorb cu plăcere apariţia soarelui. Îmi aduce aminte de dimineţile de vară. Mi-e dor de păsărelele vesele, de rândunicile ce zi de zi ciripeau la geam să le deschid şi să le presar grăunţe pe pervaz.

Încântarea durează puţin, căci soarele obosit de arşiţa verii, se ascunde după un deal pe când măreaţa lună apare, ca de obicei, mândră şi graţioasă. Lăsarea serii aduce cu sine şi un vânt rece. Acesta suflă cu putere şi răscoleşte toate frunzele. Atmosfera este sumbră, am senzaţia că natura se poartă duşmănos, risipind covorul ruginiu în cele patru zări. Prin geamul deschis vântul îşi face loc în cameră. Miroase a frig. Miroase a toamnă.

Ce bine e să fii acasă, într-un loc cald, plin de iubire și siguranţă.

Compunere despre toamna trimisa de Gabriela.

Toamna,fiica mijlocie a batranului an,a sosit cu covoarele de frunze colorate,cu ploaie si vant.Pomii s-au dezbracat de roadele lor mari,pentru a se gati cu noua lor mantie alba.Culorile toamnei se joaca pe covorul de frunze multicolor.

Pamantul,batran,ca un somnoros urs,asteapta sa fie acoperit cu noua mantie de nea.In desisuri,orchestra mare de flori,acum uscate nu mai raspandesc mireasma lor frumoasa.Pasarile calatoare par niste vaslasi pe marea cerului cenusiu indepartanduse spre tarile calde.

Randunica cea vesela nu ne mai trezeste dimineata cu ciripitul ei dulce.Cu mantia ei alba iarna se apropie tot mai tare de noi impartind din pocalul ei spiritul iernii.Soarele palid abia daca se mai zareste incearca sa isi mai strecoare pentru ultima data printre ramurile copacilor adormiti.

Aerul iernii se simte deja puternic,vantulspulbera toate frunzele de pe pamantul rece.harnicile albinute fiindca nu mai au flori colorate si nectar,s-au adunat toate la stupi.Nici noi nu ne-am lasat mai prejos si ne-am pregatit de iarna,acum o poftim cu drag la noi.

Bucurosii copii stau la fereastra privind cum primul fulg de nea cade din cer,iar in cateva clipe totul este acoperit de o plapuma alba ca spuma laptelui.La revedere,dulcatoamna!Bine ai venit,draga iarna!

Compunere despre sfarsit de toamna trimisa de Tinca Oana Bianca.

Toamna si-a pus amprenta pe intreaga tara dandu-le frunzelor culoare pentru a forma un covor multicolor. Doar soarele care, candva era imbujorat, acum sta trist pe cer, privind cum pleaca pasarelele si cum se dizolva cantecul lor.
Ma uit me geamul lovit de lacrimi uimita de schimbarile radicale  , dar cel mai rau imi pare de pasarelele care mereu imi indemna zambetul sa apara pe buze, iar acum, nepasatoare, pleaca fara nici o grija , lasandu-si cuiburile.  Parca si natura plange, plange pentru ca va ramane singura, lipsite de orice nota muzicala.
Unele animale se pregatesc si ele sa hiberneze, caci nu vor rezista fara cantecul acelor mici vietati sau a frigului ce va urma, dar unele isi pregatesc provizii, caci vor urma momente grele.
Oamenii culeg toate roadele din copaci, in special vecinii mei. Trec pe la ei si vad ca toti din acea ograda sunt fericiti, in afara de o para micuta, care sta intr-un copac, si plange:
-De ce esti suparata?intreb eu.
-Pentru ca sunt prea mica si urata , si nimeni nu ma vrea…
-Cum sa nu? Fiecare are rostul lui in viata, chiar acum te voi lua si te voi pune intr-o ladita, alaturi de semenele tale!
Dupa ce am pus-o, para imi multumi frumos, nerabdatoare sa fie transportata in beci, caci vrea si  ea sa aiba un rol important.
Toamna are partile ei pozitive si partile ei negative, ca fiecare anotimp, insa ea ma atrage in mod special deoarece , la venirea ei, toate vietatile si plantele o primesc cu dragoste, supunandu-se tuturor poruncilor ei .

Compunere trimisa de Pricop Ana.

A sosit ,in calesti aurite,toamna cea mai darnica fiica a  batranului an.
Zana Toamna ne daruieste : mere ca focul,prune brumate,pere galbui si gutui cu puf galben ca de pui,frunze ruginii,galbene si roscate leganandu-se  si cazand din pomi.
In liazi se strang roade.In aer se simt miresme blande e toamna.Oamenii sunt veseli.
Copii ii ajuta pe paintii si pe bunici la strans.
Pomul roditor e ca omul muncitor.

Compunere trimisa de Georgiana

Este toamna… Anotimpul racoros si roditor, jocul frunzelor formand un covor multicolor,,, sunt elemente ale acestui anotimp. In parc,vietuitoarele sunt speriate de vantul si sunetele infricosatoare.Copiii se tem ca nu cumva sa cada din topogane sau din leagane. Parintii isi au sub priviri copiii ca sa nu li se-ntample ceva. Bancile sunt inconjurate de frunze argintii, aurii, ba chiar si multicolore, iar parcul este tot mai gol, intunecat si racoros. Oamenii se intorc la casele lor,infriguurati, asteptand sa gaseasca lumina si caldura…dar mai ales liniste. Seara se lasa tot mai repede.Parcul este pustiu. Toate animalele se cuibaresc in casele lor…la caldura. In anotimpul toamna, nu este vreme de mers in parc, deoarece seara nu este una placuta, deoarece vantul impinge totul in cale. Animalele scot tot felul de sunete infricosatoare, fiindca le este frig si sunt speriate. Asta inseamna ,, TOAMNA IN PARC,, pentru mine…!

Compunere trimisa de Adelina Elena.

Toamna si-a intins marama de arama in zavoi… Stau in cabana batrana, si ma gandesc cum a mai trecut inca o vara, cum timpul a fugit ca un tren ce s-a grabit sa deporteze cele mai frumoase clipe.Soarele ce a fost imbujorat toata vara, acum abia se mai zareste.  O vata de cristal pufos pluteste in vazduhul amortit de vant si il innegreste cu impaturirea soarelui a carui lacrima topeste caldura din jur… Niste petice verzi si maronii se destrama sub umbra copacilor , tricotand o plapuma groasa de cupru. Vantul sufla printre fruntile goale ale masivilor de lemn si imprastie praf auriu prin aerul incarcat. Regina Toamna cuprinde fara mila toata natura, si inlatura invingatoare verdele proaspat ce dainuia candva imprejur. Pasarile speriate de aceasta melancolie incep sa isi ia zborul si taie cerul plumburiu, impreuna cu melodia lor de ramas bun ce se dizolva in departare.
Ma uit pe geamul lovit de lacrimi…Privesc ploaia marunta, cu ochii goi, luciosi , plini de tristete si de drama. Liniştea se înăbuşă în sunetul cristalin al râului dupa ce norii se mai calmeaza din supararea lor. . În curând nu se va mai auzi nici zumzetul insectelor, care candva erau cantaretele naturii. Dupa niste clipe de liniste neatinse, un suierat incepe sa imi cante de parca m-ar chema sa il insotesc in drumul sau infinit. Apoi, dupa aceasta scrisoare a naturii, regina Toamna, stand pe tronul sau din frunze plumburii, tranteste de pamant un fulger colosal ce lasa o cicatrice pamantului. Galbenul lui ca de aur lumineaza si cel mai indepartat fir de praf pe care il zareste de la inaltimea sa dinamica.
Ma duc in pat, cu gandul ca o sa ma culc cu atata tristete in minte. Dar, desi, neaspeptata aceasta clipa, in ochii mei se reflecta o sclipire venita de la fereastra. Incantat, stiind ca razele de fericire imi pazesc iar acoperisul ies pe usa fara sa ma gandesc macar ce fac. Imediat ce apas pe clanta, simt pe frunte o picatura de apa rece ca gheata. Ajung afara, iar tot ce vad este un negru asternut peste lumina, iar acea sclipire ce cadea pe mine era singura stea care a supravietuit furtunii si cruzimii norilor…Atunci, ma duc inapoi in camera mea , de data asta lipsita de orice lumina, iar ceasul imi zice ca au trecut 3 ore de cand am deschis ultima oara ochii. Ma duc iar la geam si vad ca ceva lipseste…A murit si ultima stea, cu tot cu sperantele ei de a trai inca o zi…

Compunere trimisa de Zorby.

Regina Toamna sa intors pe tinutul nostru cu caleasca ei imbodobita  de  funze de culoare aramie, soarele mangaie pamantul amortit , iar razele lui sunt din ce in ce mai palide. Marea de verdeata se ingalbeneste , peste coroanele din foc ale copacilor adie vantul  lin , scuturand frunzele multicolore oferind pamantului un covor pufos de frunze. Vietatile se grabesc sa-si adune cu harnicie provizii pentru iarna. Pasarile calatoare pleca vaslind in inaltimi pe cerul trist in locuri mai calduroase lasand in urma cuiburile si locurile  unde au stat in anotimpul cald. Pe pamantul amortit cad miresme stinse si funze vestejite. Vantul adie usor prin livezi .

Compunere trimisa de Ana Maria.

suna clopotei toamna
scoala-i un buchet de flori
cerul srie cu cerneala
sirul indreapta de cocorii

2.Dumitrel duce ghiozdanul
inimioara-i bate tare
cat il sacaie o intrebare
cum o fi la scoala oare ?

3.nu te teme parca-i spune
vrabiuta de pe ram
am sati ciripesc la geam
ca sa iei doar note bune

Poezie trimisa de Pana Roxana Gabriela .

O adiere sublima anunta sosirea toamnei, in caleasca ei de frunze moarte , imbracata cu o rochie tesuta cu fire de aur, pe cap purta o cununa batuta in pietre scumpe in forma de fructe.
De spaima ei au inceput sa rugineasca frunzele in codru si in vii,solzii frunzelor marunte s-au zburlit pe-o ramura.
Si auzind din departare vocea ei tiranica toti ciulini pe carare fugeau cuprinsi de panica.Gazele plapande amortite de frig cautau adapost sub stratul gros de frunze uscate.
Ramurile impodobite de culoare si lumina la fel ca frunzele care straluceau ca niste monezi de aur pareau o comoara.Bruma apleca florile gingase spre iarba ofilita, pasarile calatoare au plecat vaslind in inaltimi pe cerul trist.
Pe strada se plimba iernaticul vant si plangea cu lacrimi de ploaie.Gradinile au ramas fara verdeata,valul de bruma argintie impodobiese gradina.
Peste crestet de dumbrava norii surii isi poartau plumbul si la miaza-noapte veni vantul fara mila, zbuciumase totul in jur si spalase frunzele cu apa rece.Ploua  intruna si batea un vant iute si rece.
Frunzele plopilor ruginesc si incetul cu incetul de dezlipeau,numai brazi puteau sa reziste la chinurile ei groaznice.
Frunzele copacilor s-au asternut pe camp sub forma unui covor multicolor si fosnitor.
Soarele nu mai incalzea cu putere  iar dupa un  timp cativa fluturi picau din cer, iarna isi facuse aparitia .
O singura zi trebuia sa astepti ca sa vezi oceanul de ninsoare!

Compunere trimisa de Denisa.