Compuneri

Vara iar…Fiica ea mai stralucitoare cu gene firave de mărar,ochi de mărgăritar ÅŸi cercei de cireÅŸe,a revenit pe minunata scenă a naturii cu alaiul său de flori ÅŸi fluturi multicolori.Cu multă măiestrie ea pluteÅŸte între cer ÅŸi pământ într-un joc copilăresc ,în tăcerea blajină a nopÅ£ii ,spre nemurire…AÅŸa o vedeam eu în anii copilăriei mele,când priveam prin geamurile albăstrii ale căsuÅ£ei bunicilor,ca pe un joc.Atâtea dimineÅ£i!Atâtea dimineÅ£i copilăreÅŸti!Åži într-o clipă toÅ£i anii din urmă se acoperi de lanul de aur al florilor.
Acum,începe adevărata viaţă a acestui copil,noi drumuri i se deschid,noi oportunităţi i se ivesc.Dar tot aceaşi privire blajină şi angelică parcă îţi spune că”Vreau să fiu copil din nou!”.Oare acest adolescent poate să redevină copil?
ÃŽmi aduc aminte de o fetiţă mică,gingaşă,cu părul cârlionÅ£at ce i se prelingea pe umerii acoperiÅ£i cu bretelele unei rochiÅ£e vaporoase.Alerga fericită toată ziua prin grădina bunicilor ei,dornică de a cunoaÅŸte sub răsfăţul naturii!La amurg,privea  cum astrul diurn se stinge încet pe dealurile pârjolite ca niÅŸte spinări de amurg…Era ultimul tablou  pe care l-a văzut când încă era un copil.A venit ziua aceea când acesta va reveni pe acele meleaguri ale veÅŸnicei copilării. Acel copil care devinea  adolescent sunt eu,ÅŸi acum iată-mă întoarsă la vechea casă a bunicilor.De întâmplările hazlii,poveÅŸtile spuse seara de bunica,ultimul amurg mi-am adus aminte când am păşit în casă,întâmpinată de bunici mei,poate mai  bătrâni cu aceaÅŸi dragoste.
Se apropia momentul magic al asfinţitului astrului diurn în care mi-am luat rămas bun de la locurile copilăriei mele.Am rămas singură lângă băncuţa de lemn care se odihneşte la umbra unui nuc falnic,cocoşat de încercările mele de a ajunge în vârf.M-am aşezat ghemuită,cu bărbia sprijinită de genunchi.Adia un vânt potolit care a adus o frunză călătoare de stejar.Obosită se aşeză be băncuţă.Pe frunză văd cum o mică gărgăriţă pictată cu un roşu intens se odihnea în bătaia lină a vântului.Am luat-o încet cu degetele din culcuş şi am încercat să îi dau un mic avânt,suflând încet pentru a-şi regăsi libertatea.Două aripioare subţiri,translucide       s-au desfăcut în zbor şi iată că gărgăriţa s-a pierdut în zarea trandafirie.
Stăteam şi priveam mirificul tărâm neschimbat de la ultima întâlnire.Dar acum puteam înţelege adevărata frumuseţe.Ştiu că zborul fluturilor din floare în floare înseamnă graţie,iar simfoniile şi sunetele de fluier ale păsărilor înseamnă fericire şi armonie.Cunosc mirosul ierburilor,al  frunzelor arse de soare dar şi culorile intense ale roadelor din livadă,în preajma amurgului.Priveam în zare marea verde,agitată de vântul fugar,iar de departe aud basmul vechi al izvorului al cărui ecou învăluie întreaga grădină. Mă bucuram ca un copil atunci când îmi aminteam că mă uitam  la mingea roşiatică şi la jocurile ei de raze,stând la pieptul bunicii,aceasta mângâindu-mi părul cârlionţat.Priveam grădinile înflorite şi viile care împodobeau livezile prin care alergam nebună şi mă jucam cu bunicul”De-a  v-aţi ascunselea”.De fiecare dată când mă prindea mă săruta cu drag,luându-mă în braţe şi îmi făcea cerc
ei din cireşele cele mai mari şi lucioase.”Ce amintiri!”am exclamat,iar un zâmbet mi se ivi pe faţa îmbujorată.
Deodată,aurora ca un arc se iveÅŸte pe cer iar zbuciumul pământului mă trezeÅŸte din visul meu…O ultimă strigare de lumină,o rază pâlpâietoare de pasiune ÅŸi totul se ascunde în umbra nopÅ£ii!…Astrul zilei se stinge cu durere,sângerând de pe plaja vânătă a cerului.E ireal!Câtă durere,chin,jale!Departe se vedea satul ca într-o ceaţă subÅ£ire,învăluit de cântecul monoton al orologiului din sat care anunţă venirea nopÅ£ii.Dar aceasta dură neliniÅŸte este potolită de revărsarea feerică a luminii lunii palide,ÅŸi ivirea stelelor pe cer ca un zbor luminos de hulubi.Mă întorc într-o parte ÅŸi văd cum florile de câmp,obosite,s-au culcat în căpiÅ£ele de fân parfumat,iar cântecul greierilor  se înalţă către văzduhul înstelat.Se simte o umezeală înăbuÅŸitoare afară,dar din casă vine un miros din copilărie amintit,cel de plăcintă cu mere coapte.
Primul amurg din lumea adolescenÅ£ei,va rămâne  amintit pe paginile unui jurnal,dar zâmbesc pentru că este noapte,ÅŸi totul o va lua de la început….

Inca o compunere deosebita trimisa de Cioata Andreea-Elena. Multumim!

Primavara cu alaiul sau se asterne peste cranguri si poieni.
Sub ploaia razelor de soare,invie firele de iarba prinzand colt fraged si nou.Mugurii incep a plesni sub mangaierea soarelui si frunzele copacilor se scalda in albastrul cerului.Livezile s-au imbracat intr-o haina alba de sarbatoare,iar din copacii infloriti se scutura ploi de miresme.
Primavara este o printesa imbracata intr-o rochie colorata ce te-ndeamna la visare.Ea are pe cap o cununa de flori iar in mana un cosulet cu ghiocei.Acesta si-a scos capsorul firav si alb din zapada argintie. Campia este plina de flori gingase ce se bucura si ele de sosirea acestui anotimp.Fluturii zboara din floare in floare culegand nectarul dulce al acestora.
Pasarelele calatoare au revenit in tara noastra fericite.Soarele rosu desteapta cu caldura si lumina lui pamantul.El soarbe roua diminetii de primavara  de pe campul inverzit.Aceasta a trezit toata natura la viata.Totul este mai vesel iar munca harnicelor albine si furnici a inceput deja.
Odata cu sosirea primaverii totul pare un taram minunat!

Compunere trimisa de Felicia.Multumim!

Primavara este anotimpul renasteri.Petalele florilor se deschid,pesarile se intorc dinou in tara noasra zburand din creanga in creanga ciripind cu multa veselie si bucurie.Trandafiri sunt rosi precum buzele ALBEI ca ZAPADA si violetele sunt albastre .Soarele este vesel iar cerul este un albastru pur si campul parca este o explozie de maci asemenea unor petale de tradafiri. Pasarile reantoarse pe meleagurile nostre vestesc renasterea naturii aducand in inimile oamenilor multa fericire si bucurie.Salcamul ademeneste fluturasi multicolori cu parfumul dulce si ademenitor.Soarele este trist pentruca apune dar pe de alta parte este fericit pentruca stie ca maine va incepe o noua zi plina de bucurie,voiosie si fericire.

De Stancu Andra Georgiana. Bravo!

Tot Antonia ne-a trimis aceasta frumoasa compunere.

Peisaj de primavara

Este din nou primavara . Aceasta a venit si pe meleagurile noastre , dar nu cu mana goala, ci cu multa dorinta de viata si putere in toata natura .Petele de zapada au fost sterse de pe fata Pamantului, ramanand in urma lor miros de pamant proaspat si umed.Dealurile au fost acoperite cu un voal de matase verde , in timp ce razele de soare danseaza in poienile inmiresmate .Fluturii si-au zugravit unii altora aripile in culori vii , iar trandafirii asemenea unor torte aprinse impodobesc gradina cu parfumuri dulci si delicate .Deodata un firicel din iarba a soptit ceva . Campia intreaga a inceput sa cante .Vantul a scos norii din inima sa si i-a alungat cu o forta noua , facand cerul mai senin . Oglinda talentului pasarilor era concertul pe care tocmai il dadeau in mijlocul livezii vesele.Soarele nu ignora nici cel mai mic mugure din armata de copaci , incercand sa il trezeasca la un nou inceput .Toate elementele descrise se aflau intr-o conexiune si armonie perfecta asemenea unor reguli luate din tipare.

A sosit prima fiica a batranului an intr-o caleasca verde trasa de cai albi cu alai de flori multicolore.Intreaga natura primeste primavara cu bratele deschise.Pomii capata un vesmant cusut cu tesaturi de flori.Iarba se trezeste la viata,impreuna cu vestitorii primaverii:ghioceii.Cerul nu mai plange,acum e fericit si senin.Dupa norisorii dragalasi se iveste maiastrul soare,care topeste zapada ramasa.Pasarile calatoare se intorc acasa din tarile calde iar animalele care au hibernat se trezesc si ele la viata.
Campiile sunt acoperite cu un covor multicolor.Florile sunt pata de culoare pe panza iscusitului pictor,adica una dintre cele mai frumoase creatii ale lui Dumnezeu.Intreaga natura este schimbata,dar intr-un mod placut.Apele nu mai sunt chiar atat de reci,iar pestii danseaza in cinstea primaverii.Cu totii suntem fericiti ca este primavara,in primul rand ca am renuntat la hainele groase si din multe alte motive.Primavara este un anotimp pe care eu il ador si il caracterizez ca fiind ceva mirific,unic.

De Brumar Roxana-Iuliana, Barbatesti, clasa a VI-a.

Este primavara

Este primavara,la inceputul lui aprilie.Natura a inceput sa se dezmorteasca la viata. Odata cu ea au venit si pasarelele care ne incanta cu recitalurile lor.Nu de mult,nu prea departe se afla padurea care este singura din cauza frigului si parasita de toate vietatile.Acum cateva luni aceasta parea tacuta si uitata.Primavara s-a intors din nou cu ce are mai frumos,inveselind din nou padurea singuratica.Copacii au inflorit oferind padurii si naturii o raza de lumina in intunecimea ei. Cateva picaturi de roua se zaresc pe firele de iarba verzi, iar zumzetul albinelor si al insectelor de diferite culori incep sa se auda deasupra campuluicu flori,bucurandu-ne inimile de atata frumusete.Dulcele vant de primavara adie usor pritre crengutele copacilor,iar cea dintain radunica , venita de departe , taie albastrul cerului ca o sageata.Izvoarele au inceput sa murmure povestile adunate in timpul iernii sub gheata groasa.Caldura a pus stapanire peste sau la fel ca si vietatea.Fericirea a intrat in natura dand ce e mai bun din ea.Nu stii unde sa privesti:in gradina brodata cu diferite culori si impodobita cu o mireasma imbatatoare ,in padurea de smarald unde se aflau caprioare zburdand din loc in los si sticlete cu glasul cristalin, sau la minunata Primavara.Fluturii se asezau palpaind din aripi pe florile din care albinele scoteau polen.Pe un lac aproape de o dumbrava pluteau elegant gratioasele lebede.Iti pierdeai ochii in cristalinul cer care arunca pe pamant lacrimi prefacute in diamante ce loveau bobocii.Langa firicelele subtiri de iarba, din pamantul umed si negru se zareste o suava floricica.Ghiocelul cu gluga lui cea de smarald si cu clopotelul de argint priveste imprejur la rezele soarelui care dezmiarda muntele golas si pustiu.El ghiocelul gingas,subtirel la trup si cu clopotelul sau de argint delicat , a fost ales de catre Zana-Primavara sa vesteasca intregii naturi ca domnia zapezii a luat sfarsit.

Compunere scrisa de Alina Costea, clasa a V-a.

Primavara

Bunicul il cunostea de mult pe acest domn impunator si stia ca avea sa vina din nou cu idei noi si nou pentru noi toti.Imi povestea bunicul ca acest domn are patru fice care pentru dragostea lui nemarginita ele au devenit nemuritoare.Acestea erau una mai frumoasa si mai deosebita decat cealalta.toata lumea le iubeste si asteapta nerabdatoare sosirea lor Dar eu o iubesc pe cea mai mica dintre ele.De cum am cunoscut-o am stiut ca e ea.M-au fermecat conturul ochilor ei verzi caci iarba a prins si ea culoare si parfumul ei imbietor caci florile au inflorit si ele iar vocea ei era murmurul izvoarelor.Toti oaspetii ei m-au incantat caci erau imbinarea intre frumos proaspat si incantator.Micuta randunica ce ma saluta facand reverente in zborul sau rotat neostenita albinuta sturzul auriu ce se inalta in albastrul infinit al cerului si micutul gingasul ghiocel ce-si scutura clopotelul anuntand venirea ei. Ati ghicit ea este frumoasa mae prietena Primavara iar tatal ei este Anul.De ce nu este intotdeauna primavara?Respir si respir din nou aerul caldut si parfumat si stiu ca a sosit mult iubita mea primavara.Oh da a sosit primavara sa ne incante si sa ne veseleasca cu minunile sale.

Tudor Viorel, Slobozia, Clasa a III-a

O scurta compunere trimisa de Adelina din Constanta:

Este din nou primavara. Natura se trezeste din somnul anotimpurilor reci. Odata cu primavara au iesit la lumina primi ghiocei, apoi au venit si pasarelele care ne incanta cu recitaturile lor frumoase si pline de viata. In timp ce eu admiram pajistea verde plina cu flori diferite si de culori calde , o pasarica se aseaza pe creanga copacului de langa mine. Si incepe a canta lin. Eu entuziasmata de cantecul ei o intreb :
— Cum poti canta atat de frumos?
— Eu asa am cantat mereu si asa voi canta si de acuma inainte.imi raspuse ea dupa care isi lua zborul.
primavara e ca o zeita vine cand vrea si pleaca atunci cand trebuie.

Ultima compunere trimisa de Ioana Rosculet, de asemenea foarte frumoasa. Te mai asteptam cu compuneri pe la noi. Felicitari pentru compunerile tale, mie imi plac foarte mult 🙂 !

Peisaj fantastic de primavara

Natura si-a dat jos mantia alba si rece.Ziua este la inceput de drum.Noaptea paraseste cerul ca o printesa ce se furiseaza de la un bal cu speranta ca nimeni nu o sa-i observe lipsa.Soarele uraca incet scarile cerului cu pasi de diamant.Razele ,ca niste dungi rosii lumineaza pamantul, facandu-l sa para un glob aurit.Cupolele de vise impletite cu mireasma cruda de liliac se inalta spre vazduhul senin.
E primavara !Vantul rece si crud este alungat de o raza palpaitoare de pasiune.Pasarile in culori de curcubeu admira sufletul vesel de pom si florile de cristal.Libelulele cu aripi azurii zboara in aerul parfumat, provocat de florile tainice.
Impletiri dulci de glasuri cutreiera padurea.Lacul straveziu este luminat de o dunga inflacarata ce a poposit in acea clipa pe pamant.
Acesta este spatiul copilariei mele !Vise ce se pot realiza doar in imaginatia mea, ploi de foc ce cad pe pamantul unde numai fictiunea exista si ce-i mai important :toate vietuitoarele pot vorbi, pot merge, pot auzi…
Noaptea, chiar daca este inficosatoare, imi place sa stau de vorba cu regina sa, luna ,si cu stelele.
In aceste peisaje de primavara traiesc in fiecare zi.Aceasta este lumea de care nu vreau sa ma despart niciodata !

Primăvara, fiica cea mai tânără și mai frumoasă; ea trezește la viață întreaga natură; peste flori, verdeață, pomi în floare, zumzet de albine, ciripit de păsărele; câtă frumusețe, câtă viață și veselie peste tot locul; zboară gândăcei de tot neamul; furnicile harnice lucrează toată ziua; albinele caută nectar; păsările călătoare vin în țara lor veche și neuitată; de sub covorul de frunze moarte se ivește ghioceii; căldura soarelui dezmiardă mugurașii; dulce vânt de primăvară; natura-i în sărbătoare; soare cald și vesel revarsă căldura-i mângâietoare; copaci în floare, iarba a prins colț fraged; noaptea scade, ziua crește; zilele se fac mai lungi, mai blânde; verde crud; ea aduce flori în câmpie, vânturi line, calde ploi și veselie; zumzetul harnicelor albine; rândunica cea voioasă taie albastrul cerului ca o săgeată.
Ioana Rosculet

Antonia ne-a mai trimis o compunere foarte frumoasă, intitulată “Descriere de primăvară”. MulÅ£umim Antonia! Mai aÅŸteptăm ÅŸi alte compuneri din partea ta.

DESCRIERE DE PRIMAVARA

Este din nou primavara.Natura se spala pe ochi somnoroasa fiindca tocmai s-a trezit din somnul anotimpurilor reci. Odata cu ea au venit si pasarelele care ne incanta cu recitalurile lor.

Primavara , asezata in fata oglinzii , se da cu putina pudra pe fetisoara ei si parca deodata s-au auzit niste susoteli.Stiti cine erau? Copacii , imbracati in haine de sarbatoare , prinsesera viata ,iar acum stateau la taifas.

Aceasta si-a aranjat deja rochia de matase si dupa ce a inchis ultimul centimetru de fermoar , florile au inceput sa-si deschida petalele , sa parfumeze aerul si sa zambeasca cerului albastru-cristalin.Ea nu a uitat sa-si contureze putin ochii si iarba a prins deja culoare .Dupa ce si-a pieptanat parul , si-a pus pe cap un voal alb prin care a anuntat izvoarele ,ca pot incepe sa murmure povestile adunate in timpul iernii.

Eu bucurandu-ma de toate aceste minuni ale naturii , m-am intrebat de ce oare nu este intotdeauna primavara ?Atunci natura e plina de viata si intrece pe oricine si orice la frumusete.Oare este trecatoare aceasta frumusete ? Dar de ce ar fi asa? Soarele are cele mai puternice raze vara,tabloul auriu amestecat cu putina cafea este toamna ,iar paradisul alb este doar iarna.

Natura nu are o frumusete trecatoare ,are doar haine pe care le imbraca si cu ajutorul carora se schimba total.Acum cateva zile livada era acoperita cu o patura alba de nea care s-a asternut peste frunzele cazute toamna trecuta ce nici nu se mai vad.In urma cu cateva saptamani ,puteam observa de la fereastra dansul balerinelor cu rochite in mii de forme sau minusculele furnicute ,ce erau de fapt copii distrandu-se la sanius.

Si iata ca am ajuns astfel , la concluzia ca toate anotimpurile sunt frumoase ,dar parca primavara ocupa un loc special in sufletul meu.Eu cred ca nimic nu este mai frumos decat un peisaj de primavara , in care toate elementele descrise se afla intr-o conexiune si armonie perfecta , asemenea unor reguli luate din tipare.

Antonia

“Natura nu are o frumusete trecatoare ,are doar haine pe care le imbraca si cu ajutorul carora se schimba total.“

Foarte frumos spus Antonia 🙂 !